Lista de ingrediente este partea cea mai verificată a unei etichete cosmetice și cea mai ușor de greșit. Indiferent dacă fabricați un singur săpun sau o gamă completă de îngrijire a pielii, regulile listei INCI stabilesc ordinea, denumirile și simbolurile pe care trebuie să le folosiți. Acest ghid le parcurge pas cu pas, cu exemple pe care le puteți copia în grafica dumneavoastră.
Cuprins
- Răspunsul pe scurt
- Ce înseamnă INCI?
- Pasul 1: porniți de la formulă, nu de la marketing
- Pasul 2: ordonați după greutate
- Pasul 3: regula de 1%
- Pasul 4: colorantele vin la final
- Pasul 5: parfumul, aroma și alergenii
- Pasul 6: ingredientele vegetale
- Pasul 7: nanomateriale, conservanți și auxiliari tehnologici
- Pasul 8: format și amplasare
- Un exemplu rezolvat
- Greșeli frecvente
- Listă de verificare înainte de tipărire
- Întrebări frecvente
- Concluzii esențiale
Răspunsul pe scurt
O listă de ingrediente din UE începe cu cuvântul “Ingrediente” și numește fiecare ingredient cu denumirea sa INCI, în ordine descrescătoare a greutății în momentul adăugării. Ingredientele sub 1% pot urma în orice ordine, colorantele vin la final, parfumul se declară ca Parfum, aroma ca Aroma, iar nanomaterialele se marchează [nano]. Lista poate fi amplasată pe recipient, pe ambalajul exterior sau pe un prospect, atunci când nu încape. Temeiul juridic este articolul 19 din Regulamentul (CE) nr. 1223/2009.
Ce înseamnă INCI?
INCI înseamnă International Nomenclature of Cosmetic Ingredients (Nomenclatura internațională a ingredientelor cosmetice). Este un sistem comun de denumire, astfel încât un consumator, un medic sau o autoritate de oriunde să poată identifica aceeași substanță, indiferent de limba ambalajului. În UE, denumirile provin din glosarul comun al ingredientelor al Comisiei, pe care îl puteți căuta în baza de date CosIng. Nu inventați denumiri proprii și nu folosiți denumiri comerciale, precum marca unui furnizor: “Aqua”, nu “apă purificată”, și “Glycerin”, nu “glicerină vegetală”.
Citiți și Pretenția necomedogenic: ce teste și dovezi sunt necesare
Pasul 1: porniți de la formulă, nu de la marketing
Luați formula exactă (aceleași date pe care le folosește evaluatorul de siguranță pentru CPSR) și listați fiecare materie primă cu procentul ei. Apoi descompuneți fiecare materie primă în propriile denumiri INCI. O materie primă este rareori o singură substanță: un amestec de emulgatori, un extract vegetal conservat sau o dispersie de culoare gata preparată pot conține mai multe ingrediente care trebuie declarate. Preluați-le din specificația furnizorului sau din fișa cu date de securitate și păstrați aceste date în dosar, împreună cu SDS-ul fiecărui material.
Un obicei practic este să păstrați un singur tabel principal pentru fiecare produs, cu materia primă, procentul ei și denumirile INCI și ponderile componentelor sale. Când un furnizor schimbă un amestec, trebuie actualizată o singură linie, iar eticheta, raportul de siguranță și dosarul produsului rămân coerente. Brandurile care sar peste acest pas descoperă de obicei greșeala atunci când un inspector sau un retailer cere datele justificative.
Pasul 2: ordonați după greutate
Listați ingredientele în ordine descrescătoare a greutății în momentul adăugării lor în produs. Pentru majoritatea cremelor, aceasta înseamnă mai întâi Aqua, apoi uleiuri, emulgatori și umectanți. Apa se numără ca ingredient, cu greutatea ei. Ingredientele volatile, precum alcoolul sau solvenții care se evaporă, sunt ordonate tot după greutatea la care le-ați adăugat, nu după ce rămâne în borcan. Procentele nu se tipăresc niciodată în listă.
Pasul 3: regula de 1%
Odată ce ajungeți la ingredientele care reprezintă mai puțin de 1% din formulă, le puteți lista în orice ordine. Multe branduri păstrează totuși o ordine logică, dar legea nu o impune. Pragul de 1% este util: înseamnă că un conservant la 0,5% și un parfum la 0,3% pot schimba locul fără nicio problemă. Atenție însă: tot ce depășește 1% trebuie să fie plasat în strictă ordine descrescătoare, așa că verificați din nou procentele din formulă după orice reformulare.
Citiți și Testat oftalmologic: cerințele pretenției explicate
Pasul 4: colorantele vin la final
Colorantele din produsele decorative vin după toate celelalte ingrediente, în orice ordine. Ele se denumesc cu numărul din Color Index, precum CI 77891, sau cu denumirea din Anexa IV a regulamentului. Pentru produsele vândute în mai multe nuanțe, puteți lista toți colorantele gamei, cu condiția ca fiecare să fie precedat de simbolul “+/-” sau de cuvintele “poate conține”, astfel încât o singură listă să acopere fiecare nuanță.
Pasul 5: parfumul, aroma și alergenii
O compoziție de parfum sau aromatică se declară ca Parfum. O compoziție de aromatizare, ca în balsamurile de buze sau în pasta de dinți, se declară ca Aroma. Componentele individuale ale compoziției nu se listează, cu o excepție importantă: alergenii din parfum care depășesc 0,001% în produsele fără clătire sau 0,01% în cele cu clătire trebuie numiți cu denumirea lor INCI, așa cum sunt enumerați în Anexa III. Regulamentul (UE) 2023/1545 a extins considerabil această listă, iar articolul nostru despre alergenii din parfumuri explică noile termene.
Pasul 6: ingredientele vegetale
Ingredientele vegetale folosesc denumirea botanică latină, plus partea plantei și forma, de exemplu “Aloe Barbadensis Leaf Juice” sau “Camellia Sinensis Leaf Extract”. Denumirile comune, precum “aloe vera” sau “ceai verde”, nu sunt INCI și nu trebuie folosite în loc. Pentru uleiurile esențiale, INCI urmează de obicei modelul denumirii latine și al cuvântului Oil. Dacă extractul vegetal aduce alergeni din parfum, nu uitați să îi numărați separat.
Citiți și Etichete cosmetice multilingve pentru piețele UE
Pasul 7: nanomateriale, conservanți și auxiliari tehnologici
- Nanomateriale: adăugați [nano] între paranteze după denumire, de exemplu “Titanium Dioxide [nano]”.
- Substanțe funcționale ascunse: o substanță care sosește în interiorul altei materii prime, precum un conservant într-un extract, este un ingredient dacă mai are o funcție în produsul finit.
- Impurități și auxiliari tehnologici: impuritățile din materiile prime și substanțele tehnice folosite în fabricație, dar absente din produsul finit, nu sunt ingrediente.
Un ingredient care funcționează drept conservant trebuie totuși să dovedească faptul că își face treaba, iar un challenge test este modul în care formula finită o demonstrează.
Pasul 8: format și amplasare
Începeți cu “Ingrediente”, urmat de două puncte sau de o trecere la rând nou, și separați denumirile prin virgule. Textul trebuie să fie indelebil, ușor de citit și vizibil. Literele mari la începutul fiecărui cuvânt sunt o practică obișnuită și ajută lizibilitatea, dar legea nu o impune. Dacă ambalajul este prea mic, lista poate fi pe un prospect inclus, o etichetă, o bandă, o etichetă volantă sau un card, cu simbolul mâinii care indică un prospect pe ambalaj. Pentru celelalte elemente obligatorii, consultați lista noastră de verificare privind cerințele de etichetare a cosmeticelor în UE.
Un exemplu rezolvat
O loțiune simplă ar putea arăta astfel: Ingrediente: Aqua, Glycerin, Caprylic/Capric Triglyceride, Cetearyl Alcohol, Glyceryl Stearate, Parfum, Phenoxyethanol, Limonene, Linalool. Aici ordinea după greutate merge de la Aqua până la Glyceryl Stearate. Parfum, conservantul și cei doi alergeni menționați se află sub 1%, deci ordinea lor este liberă. Dacă loțiunea ar conține un pigment mineral, acesta ar apărea după ele, de exemplu CI 77891. Rețineți că aceeași formulă trebuie copiată în dosarul produsului, astfel încât o autoritate să poată compara lista tipărită cu documentația în câteva minute.
Greșeli frecvente
- Denumiri comune în loc de INCI. “Vitamina E” în loc de Tocopherol.
- Ordinea de marketing. Plasarea ingredientului vedetă pe primul loc pentru a părea bogat, când el este la 0,1%.
- Componente uitate. Ignorarea conservanților care sosesc în interiorul unui extract sau amestec.
- Alergeni sau [nano] lipsă. Două dintre cele mai verificate detalii.
- Folosirea unor liste vechi. Tipărirea unei liste copiate de la un lot anterior după ce formula s-a schimbat.
Listă de verificare înainte de tipărire
- Porniți de la formula actuală, cu procente.
- Descompuneți fiecare materie primă în componentele sale INCI.
- Sortați după greutate, aplicând regula de 1% sub acel punct.
- Plasați colorantele la final, cu numerele CI.
- Adăugați Parfum sau Aroma, apoi alergenii peste praguri.
- Marcați [nano] și verificați denumirile latine ale ingredientelor vegetale.
- Comparați lista tipărită cu raportul de siguranță și cu dosarul produsului.
Întrebări frecvente
Trebuie să tipăresc procentele în listă?
Nu. Ordinea poartă informația, iar procentele nu se afișează pe etichetă.
Apa se listează ca Aqua sau Water?
Aqua este denumirea INCI. Multe branduri tipăresc “Aqua (Water)” pe piețele unde traducerea ajută consumatorii, ceea ce este acceptabil.
Cine verifică lista de ingrediente?
Persoana responsabilă răspunde. Autoritățile compară lista cu dosarul produsului, iar evaluatorul de siguranță folosește aceeași formulă în CPSR.
Concluzii esențiale
- Folosiți denumiri INCI din glosarul Comisiei, niciodată denumiri comerciale.
- Ordine descrescătoare a greutății peste 1%, ordine liberă sub, colorantele la final.
- Declarați Parfum sau Aroma și numiți alergenii peste praguri.
- Reconstruiți lista din formula reală de fiecare dată când aceasta se schimbă.